Oile mi-au fost dragi din copilarie. Imi placea sa vad turmele insotite de cainii ciobanesti, cu magarul incarcat de bagaje in mijlocul ei si cu ciobanii tineri si chipesi strabatand dealurile. Imi doream sa le intalnesc in cale si sa aud ciobanii cantand din fluier sau sa stau sa imi povesteasca legende de demult sau cum ii ataca adesea lupii si ursii, sa fure oile.
Am petrecut alaturi de ciobani la stanele lor. Imi amintesc ce diriginte minunat am avut in clasa a X-a si cum ne-a dus intr-o excursie la o stana folclorica.
Toti adolescentii ne-am strans in cerc si priveam cum ciobanii mestecau mamaliguta, in timp ce focul viu tasnea de sub ceaun. Mirosea innebunitor a rascopt, iar latratul cainilor se auzea pana departe. Ecourile muntilor si padurilor sunt fascinante.
Ce gazde primitoare sunt ciobanii. Ne-au chemat in stana si simplitatea decorului ne-a cucerit pe deplin. Pe pat era o cerga mitoasa si alba, pe langa vatra asezate in ordine vasele din lemn sau din ceramica. Mamaliga aurie a fost asezata pe un fund curat din lemn, in mijlocul mesei si fiecaruia dintre noi ni s-a dat o ata curata, explicandu-ne ca nu se taie cu cutitul.
Apoi am primit si branza proaspata, untoasa si buna, care se combina miraculos cu mamaliguta, cu ceapa verde, cu rosiile si cu buretii iuti si albi, fripti pe jar.
Lampa cu gaz era bine prinsa in perete si avea sticla usor afumata.
Imi era dor de lumina ei cu care crescusem la bunica, dar inca nu se inserase.
Ni s-au adus si doi-trei miei blanzi sa ii mangaiem si sa ne bucuram de prezenta lor. La doi pasi de stana era sipotul din lemn, iar apa care curgea de departe din munti era mai presus de cuvinte de vioaie si de frumoasa.
Pajistea verde era presarata cu flori multicolore din loc in loc, iar freamatul brazilor aducea pana la noi miros proaspat de rasina.
Greu am plecat de la stana, fiindca ni s-a parut prea frumos si prea curat acolo. Mai tarziu am aflat ca simti asa numai cand te duci in vizita, dar pentru cel care munceste zi de zi, situatia se schimba.
In ziua aceea am stiut sigur ca voi avea stana mea orice ar fi. Da, voi inchiria o parte din munte, fiindca vara oile trebuie sa fie plimbate sa faca lapte si toamna tarziu le voi aduce in spatele casei, in locul unde voi pune la punct o ferma. Mieii ii voi vinde arabilor, branza si laptele de oaie in tara, animalele imi vor furniza ingrasamintea naturala pentru gradina de zarzavat.
Vreo 5 ani de la infiintarea fermei si indeplinirea visului meu, totul era simplu. Oile mergeu pe jos, fiind insotite de cei 4-5 ciobani, de cainii de paza si de magarusi si nu se intampla nimic rau.
Adevarul este ca nu erau atat de multe masini si intr-o zi si o noapte, animalele ajungeau acasa. O luau de-a lungul raului, pe lunci si vai, mai traversau si sosele, dar nu era circulatia de acum.
Sunt 3 ani de cand un sofer grabit a intrat in plin in turma mea si mi-a omorat 4 oi. Erau niste exemplare deosebite, la care tineam enorm si dupa ce am primit vestea, am stiut ca anul viitor mobilitatea turmei sau transhumanta va decurge altfel.
Asa am aflat de Live stock transport, firma serioasa din tara care asigura transportul animalelor vii in tara si in afara ei in conditii de maxima securitate. Nu i-am sunat inainte de a ma informa. Doream sa stiu daca: iubesc si respecta animalele, sa stiu daca le incredintez transportul. Imi place sa angajez oameni in care am incredere pentru animalele la care tine enorm. Am fost incredintata de acest lucru, auzind ca inainte de urcarea in masini a oilor, acestea vor fi consultate atent, iar cele bolnave nu sunt acceptate in calatorie. Mi-am dat seama ca ma pot baza pe ei, cand au cerut sa controleze hranirea si adaparea oilor mele inaintea pregatirii pentru transport.
Mi-a placut sa analizez masinile si sa constat ca au separatoare pentru fiecare animal in parte, ca sunt prevazute cu aerisire si ca totul va decurge perfect.
Surprizele continuau si imi intareau hotararea de a-i angaja sa imi duca oile din munte la destinatie.
Mi-a placut ideea urcarii oilor in masina de catre specialisti cu experienta ca sa nu se sperie.
La inceput nu mi-a convenit sa stiu ca numai soferul supravegheaza oile mele, dar am aflat ca alaturi de el calatoreste o persoana care monitorizeaza permanent starea animalelor.
In plus, in cele 13 masini turma mea incapea fara probleme.
Am citit si evaluarea unui fermier renumit care vinde oi in statele arabe si mi-am dat seama ca trebuie sa le solicit si eu serviciile urgent.
Cuvintele de mai jos m-au cucerit pe deplin:„Nu credeam vreodata sa gasesc un transportator asa de atent cu animalele vii si atat de corect cu clientii sai. Nu este nevoie ca eu sa insotesc oile, fiindca totul este facut ca si cum eu as fi de fata, iar ei ar fi stapanii animalelor. Datorita onestitatii lor prosper si am acces la tot ceea ce doresc eu si familia mea.” (U.M.
Sunt multumita ca i-am descoperit, fiindca nu as fi renuntat la oile mele pentru nimic in lume si nu stiam ce solutie sa gasesc sa inlocuiesc transhumanta clasica, fiindca in acest moment ea nu mai este posibila din cauza circulatiei intense.